luni, 15 iunie 2009

Parinti nu sunt numai cei care te nasc ci si cei care te cresc


Orice copil isi iubeste parintii , dar nici unul nu ii iubeste cum mi-i iubesc eu!
Si cel mai trist e ca am realizat asta in cel mai urat moment din viata mea ,nu ca m-as fi indoit vreodata de sentimentele mele.De multe ori cand ma certam cu ei imi imaginam cum ar fi fost sa am alti parinti. Doamne cat de idioata puteam sa fiu.. Cum sa am alti parinti cand ai mei sunt perfecti.. cand ei mi-au facut toate mofturile.. cand ei sunt singurele persoane care ma iubesc neconditionat.. cand ei nu m-ar face niciodata sa sufar ....cand ei ma iarta de fiecare data cand gresesc fara sa imi poarta ranchiuna.Se spune ca durerea unui parinte atunci cand pierde un copil e de nedescris, eu zic ca la fel e si cu durerea unui copil cand e pe cale sa isi piarda un parinte.Si zic asta din proprie experinta.. Ce e mai dureros pe lume decat sa iti vezi unul din parinti bolnav ... si vorbindu-ti ca si cum ar fi ultima data in viata..... ca si cum ti-ar da ultimele sfaturi.. cand iti cere iertare pentru micile greseli pe care ti le-a facut?..GROAZNIC.Doamne si acum imi vine sa plang cand imi aduc aminte prin ce am trecut si nu scriu toate astea ca sa emotionez pe cineva ci doar ca am realizat cat de importanti sunt in viata mea. Si sunt singurele persoane care merita lacrimile mele si pentru care as face ORICE chiar as ucide.Pentru ca :Ce as fi azi daca nu ar fost ei in viata mea? Un NIMENI.
Si e si mai dureros cand esti nevoit sa treci singur prin astea. Prietenii se pare ca uita sa iti fie prieteni si in momente mai putin placute .Din zecii de prieteni pe care credeam k ii am, din zecile de persoane pentru care as fi facut orice daca ar fi avut nevoie de mine doar 2 mi-au fost alaturi.Si tocmai acelea la care nu ma asteptam:)) Ce ironie... Dar sincer nu m-a durut atat de mult toate astea pentru ca in sinea mea am stiu cat PrietEnii nu exista.Dar cu ocazia asta le multumesc ''surorilor'' si ''fratilor''mei ca se plictiseau in telefon cand plangeam...:*:*

2 comentarii:

  1. sper ca nu ma numar printre acei" frati" ..respectiv" surori" care se plictiseau in telefon:-<..oricum ai mare dreptate:)..

    RăspundețiȘtergere
  2. parintii sunt ceva unic, ceva ca un dar de la Dzeu, trebuiesc iubiti asa cum sunt, asa cum si ei te iubesc neconditionat, frumoasa postare bafta in cont !

    RăspundețiȘtergere